1. Alexandre Dumas - Contele de Monte Cristo. Eram clasa a IX-a când am descoperit cartea şi două săptămâni mi-a luat să o termin. Era la biblioteca din oraş şi nu se împrumuta pentru acasă. Aşa că vreme de două săptămâni am bântuit prin sala de lectură. Filmele făcute pe baza operei lui Dumas sunt jalnice. Nu se compară cu experienţa de a citi originalul.
2. Mircea Eliade - Romanul adolescentului miop. Făcea parte din lecturile obligatorii de la liceu. Ca şi Maitrey a dat o experienţă diferită. Eliade avea un stil aparte în abordarea unui roman, nuvele, etc. Rămăsesem uimit de puterea de concentrare a tânărului Eliade. Atingerea unui scop depinde doar de modul în care tu te poţi mobiliza.
3. James Clavell - Shogun - o epopee bună de "devorat" în gimnaziu sau la o vârstă mai mare. Sunt puse faţă în faţă civilizaţia şi mentalitatea Japoniei medievale şi cea a Europei moderne. Blackthorne reuşeşte să se adapteze la codul bushido devenind un samurai şi nobil japonez autentic.
4. Alexandru Mitru - Legendele Olimpului - să nu râdeţi. Este o carte recomandată la clasele V-VIII dar nu ştiu câţi o înţeleg la vârsta aceea. Este ca şi cum ai pune pe un elev de clasa a IV-a să citească o carte de dogmă ortodoxă. Legendele Olimpului prezintă întreg pantheonul grecesc plus relaţiile deloc normale din interiorul său.
Or să fie şi alte "episoade". Acesta este doar începutul.
